cate putin despre alcool

Asupra alcoolicilor planeaza intotdeauna banuiala ca si-au ratat potentialul din pricina viciului si de asta au betivii atata mister. Printre ruinurile vietii lor intrevezi drame inventate, revelatii incerte, neadaptare, poate idealuri neatinse si o sete nestinsa. Iar betivii mai au o mare calitate, in ochii mei de marunt tovaras al lor, anume ca nu vor sa parvina. Nu sunt arivisti. Nu vor sa urce pe scara sociala. Nu vor sa ajunga nicaieri intr-alta parte decat la carciuma. Intr-acolo e destinatia lor finala. Intr-acolo ii poarta setea.

Alcoolul, in general, are o doza de ironie, iar tariile, in special, sunt muscatoare de-a binelea. De pilda, cand bei, bei in sanatatea cuiva, iar cu cat inchini mai multe pahare, ruinandu-ti propria sanatate, cu atat iti sporesti urarile de bine pentru sanatatea celuilalt. Ce dovada mai mare de altruism poate fi inchipuita?

in doze mai mari, aici.

divanul calator

Mai mult ca niciodata jurnalul de calatorie a devenit pletoric si vulgar. E de gasit pretutindeni pana la satietate. Pe langa confesiunile sexuale, jurnalul de calatorie e una dintre speciile literare inflationiste, dar spre deosebire de cele dintai nu ne mai poate atrage cu nimic. Odata am sustinut ca orice calatorie poate fi atat interioara, cat si exterioara. M-am inselat. Adevaratele calatorii se fac in numai nemiscare deplina, in inchipuire, in vreme ce te afli tolanit pe un divan calator.

imagoo.nu

s-a relansat imagoo. mai rau si mai pe faza, ne asigura domnul trasha. poate face si o rubrica si pentru oamenii lenei insa nu vad cine ar putea sa o scrie.

finis mundi

Ca orice lenes, sunt inevitabil o fire nocturna si daca mai stiu cum arata orele mici ale diminetii, se intampla doar pentru ca vin tarziu de la vreo petrecere.

Daca Sfarsitul Lumii ar pica intr-o dimineata devreme, mi-e teama ca l-as pierde.