vesti bune pentru toti oamenii lenei

In fine, codul muncii se innobileaza printr-o lege necesara din care vor avea de castigat toti cei incadrati in orizontul trandaviei (pentru cei din campul muncii, nu exista inca scapare).

Amanunte aici.

prima zi de lucru dupa Sfarsitul Lumii

Cum ar fi ca prima zi dupa Sfarsitul Lumii sa fie o zi obisnuita de luni in care trebuie sa incepi munca / truda / chinul din nou? O sa spuneti ca bat campii din pricina caldurii, dar va asigur ca cel putin de cateva ori pana acum s-a intamplat chiar asa. Amintesc aici de milenaristii care si-a pus toate sperantele in anul de gratie 1000. Renuntasera la viata de familie, la averi, la ranguri si titluri nobiliare (in caz ca le aveau) doar ca sa prinda un loc mai in fata la Judecata de Apoi. Imi inchipui ce dezamagiti au fost sa vada ca Sfarsitul se amanase si ca pe 1 ianuarie 1000 lumea a continuat sa fie asa cum o stiau.

Am priceput ce vroia sa zica Stanislaw Lem cu butada lui: "Nu sperati prea multe de la Sfarsitul Lumii", si, drept urmare, imi pun toate sperantele in acest Sfarsit de Saptamana care sta sa inceapa. Chit ca dupa urmeaza o noua zi de luni, ziua urgiei, dar deocamdata ma fac ca nu stiu nimic despre asta.

errare cumanum est

A fost o usurare pentru romanul mediu statistic sa afle ca ne tragem mai curand din barbarii navalitori din triburile cumanice decat din delincventii inrolati cu forta in legiunile romane din nordul Africii. La urma urmei, oricat de mult ne-ar fi placut o descendenta nobila daco - romana, totusi sa ai drept parinti ai neamului un cuplu de barbati era o barbarie si mai mare!

like a strolling rone

strolling rones sunt dovada vie ca viata bine dezorganizata, excesul de bautura si drogurile usoare nu sunt nocive, ba dimpotriva.

urmarind avioanele cu privirea 2

Din nou pe aeroport (vad ca imi fac un obicei de sfarsit de saptamana), mi-am dat seama ca mai triste decat sosirile sunt ramanerile.

Cand petreci cu privirea un avion care decoleaza catre alte orizonturi mai largi, simti ramanerea in urma ca pe o bucata de metal care te impiedica sa rasufli cum se cuvine.

Senzatia apasatoare si nodul in gat cu care parasesti aeroportul - ma gandesc insa ca la fel s-ar intampla si intr-un port - vor dispare abia in cateva ore.

despre sosiri si plecari aici.

cum sa devii un netrebnic de succes?

Ce urmeaza este similar acelui manual renascentist pentru infami, anume Il Principe de Machiavelli, doar ca in zilele noastre ar purta numele de Il Direttore.
Asadar, ce trebuie sa faca un tanar aspirant la statutul de Il Direttore?

1.
E bine sa te bati pe burta cu toti colegii, sa ciupesti de fund secretarele, sa razi superior cu soferii, dar cu sefii se schimba problema. Cu ei trebuie sa afisezi o atitudine servila, altfel superiorii tai vor intelege ca le vanezi scaunul. Odata ce le adormi vigilenta printr-o linguseala continua, poti sa le infigi cutite pe la spate si sa tragi toate sforile din lume.

2.
Pentru nimic in lume nu trebuie sa ai un aer ganditor. Daca gandesti, dai impresia ca vei complota cat de curand. In plus, din exterior ar putea sa para ca nu te-ai incadrat in colectiv si, dupa cum stim, asta e cel mai frecvent motiv pentru demitere.

3.
Ia-ti un aer cat mai preoocupat (nota bene fara sa dai impresia ca esti ganditor conform punct 2). Daca te preumbli de colo - colo prin firma cu niste foi in mana, succesul intreprinderii tale este garantat. Nu ar strica sa vii cu propuneri de organizare a activitatii intregului colectiv, dar chiar si micile initiative precum mutarea unei mese, reglarea aerului conditionat samd sunt binevenite. Decat o activitate haotica, mai bine o inactivitate bine organizata.

4.
Rasul este tatal succesului si mama simpatiei. Fa-ti colegii sa rada cu poante si glume (oricat de idioate) si succesul va veni de la sine. In acelasi timp, razi primul si cat poti de tare la toate glumele rasuflate ale sefului tau. Ii vei atrage simpatia si de acolo te poti descurca prin pupincurism si linguseala.

ma opresc aici desi intentia mea era sa alcatuiesc un soi de decalog pentru tinerii netrebnici in cautarea succesului.

scene de bac in Absurdistan

1.
Ploua torential si comisia de examinatori de la proba de Educatie fizica si Sport s-a adapostit intr-o sala de clasa de la parterul liceului din micul oras de provincie. Elevii stau in ploaie imbracati deja in echipamentul sportiv. Fereastra de la sala de clasa de deschide si o voce slaba (din pricina zgomotului ploii) razbate pana la ei. Elevii se apropie de linia de start si se pun in pozitie, apoi cu urechile ciulite pandesc semnalul. Un examinator se apropie de fereastra si iese pentru o clipa, cu riscul de a se uda putin pe costum, cat sa izbeasca doua scanduri una de alta. E semnalul ca a inceput cursa de alergat la Proba de Educatie Fizica si Sport din cadrul examenului de Bacalaureat din Romania 2007. Inauntru, constiinciosi, examinatorii cronometreaza performantele alergatorilor prin baltile de pe teren.

2.
In cadrul probei de desen, candidatii de la un seminar teologic au avut drept tema un portret al unei tinere fete model. Fata avea 20 de ani, era imbracata in blugi si avea un tricou cu imprimeu, ceea ce nu impiedica ca, pe sevaletele seminaristilor, portretul sa fie invariabil al Maicii Domnului ca si cum desenatorii ar fi fost orbi si pictau ceva dincolo de realitate. Unul dintre examinatori, un tanar profesor de desen absolvent al Academiei de Arte din Bucuresti, isi exprima nedumerirea. Un preot, membru si el al comisiei, ii marturiseste ca: "este o mare taina ce vedem aicea".

despre calatorii

Orice calatorie este una interioara. Nu cred ca exagerez afirmand ca nu poti vedea in exteriorul tau decat ceea ce era deja acolo inauntru. Asadar, putem vorbi despre mari interioare (mar adentro cum spune un film de amenabar), despre desertul sufletesc, despre munti launtrici si asa mai la vale.

Desertul sufletesc ori pustiul launtric este cea mai des intalnita forma de relief interior.