Inchipuiti-va un tanar publicitar care lucreaza 9 - 10 ore pe zi intr-o agentie din Bucuresti, o agentie multinationala al carei secretariat este asaltat zilnic de maldare de cv-uri.
Eroul nostru are o munca ingrata pentru ca trebuie sa scrie niste texte publicitare in care inventeaza pataniile unor tineri plini de bani si plini de ifose prin felurite capitale ale lumii. Peripetiile lor, scrise intotdeauna la persoana intai pentru a le spori autenticitatea, suna cam asa:
Buna Ana, iti scriu de data asta din Tokyo unde ma distrez la nebunie prin cluburile de aici. Tocmai i-am cunoscut pe Yoko si prietenii sai....
Si asa mai departe folosind aceleasi cuvinte de plastic pe care daca le pronunti cu glas tare, risti sa ti se lipeasca de cerul gurii ca o guma indelung mestecata. Tanarul nostru e nevoit sa scorneasca saptamanal cate o calatorie intr-o destinatie glam din lumea mare fara sa iasa din biroul stramt in care isi petrece o parte din viata. Trimite astfel salutari si mesaje, ravase si epistole cu aventuri exotice din mai toate capitale importante ale lumii pana cand il ajunge din urma hilarul situatiei. Strange niste bani, isi da demisia si iese in larg.
Stiti unde s-a dus? De unde a ales sa-si trimita propriile salutari si propriile povestiri traite pe viu? Ei bine, dintr-un loc pe care nu-l mai "vizitase" cu inchipuirea lui de publicitar platit sa calatoreasca cu mintea doar de pe scaunul descleiat. En un lugar en las Americas. En un lugar de la sua Mancha, ca sa parafrazez un inceput de roman celebru despre aventura interioara pe care o presupune orice preumblare.
Daca va citi aceasta insemnare, amicul meu isi va explica poate de ce planurile sale de calatorie se desfasoara numai prin India, Africa, Mongolia si alte asemenea locuri pe care nu le-a strabatut cu textele de pe pachetele de tigari, locuri pe care nu le-a "falsificat" nici macar in inchipuire.
O relatare autentica din periplul lui Sud-American imi vine acum in minte:
Ma indrept catre Atacama unde desertul va intalni pustiul din mine.
Saturday, May 19, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
6 comments:
Sfat, fara nici o urma de superioritate balcanica & shit :
dude, esti pe blogspot ca si mine - nu vrei sa selctezi toate textele scrise si sa le dai un justify (cum fac si eu de altfel) - ar arata mai bine, zau...
PS da delete la comentariul asta
yeap man... multam de sugestie...
i'll do that... desi nu stiu inca...ia spune-mi cum?
eh, dar ce bine i-au prins banii aia din publicitate, nu? sau e asa usor sa te-apuci sa cutreieri lumea-n lung si-n lat?
da asa e eugen, insa nu cred ca are cineva ceva impotriva publicitatii ci a irosirii vietii in van(chiar in clipa asta frig cateva concepte stiind ca e viata e in alta parte).
apoi, banii se fac si din vidanje nu numai din publicitate. sustin doar ca timpul e mai pretios decat ne imaginam in mod obisnuit.
apropo, amicul meu s-a intors si se re-angajeaza tot in publicitate. insa are un aer de om liber. nesupus. asta face toti bani in umila mea parere.
hasta la basta por ahora.
sora schimbarea, esti dusa rau si duci si lipsa de vizitatori... come pay us a visit! i think we may help a little bit...
tot eu, tot dumitale, schimbare, pt ca vad ca, pe langa faptul ca nu ai comentarii, le mai si cenzurezi... m-am decis sa popularizez cazul dumitale si reproduc aci un comment:
draga schimbare, mai fa o plimbare... la... GERMANOS! e un tentacul al marii loji masonice din Germania! cu sediul in str. Wolfgang "Amedeos" Mozarteanu!!! Frankfurt, fireste! este clar un razboi intre clanul -ESCU si clanul -ANU si dumneata te-ai lasat prinsa in valtoare ca o proasta ce te afli pe acest pamant. ne pare destul de rau!
DAR EXISTA TRATAMENTE!!!
Post a Comment