Saturday, July 14, 2007

urmarind avioanele cu privirea 2

Din nou pe aeroport (vad ca imi fac un obicei de sfarsit de saptamana), mi-am dat seama ca mai triste decat sosirile sunt ramanerile.

Cand petreci cu privirea un avion care decoleaza catre alte orizonturi mai largi, simti ramanerea in urma ca pe o bucata de metal care te impiedica sa rasufli cum se cuvine.

Senzatia apasatoare si nodul in gat cu care parasesti aeroportul - ma gandesc insa ca la fel s-ar intampla si intr-un port - vor dispare abia in cateva ore.

despre sosiri si plecari aici.

1 comment:

luka said...

mai trist decat "ramanerea" nu poate fi decat sosirea exact acolo unde ai ramas inainte sa pleci...intoarcerea intr-un punct (considerat)mort este egala cu zadarnicia...drept urmare...toti preferam sa o luam de la capat sau uneori sa murim decat sa "continuam"....